Investigațiile de imagistică medicală și radiologie îndeplinesc un rol deosebit de important în evaluarea stării de sănătate și îngrijirea medicală adecvată a pacienților. Acestea sunt utilizate atât pentru stabilirea cu certitudine a unui diagnostic, cât și în urmărirea post terapeutică, pentru a determina eficiența tratamentului, sau înainte de unele intervenții chirurgicale. Atunci când sunt necesare investigații pentru obținerea de imagini detaliate, cele mai solicitate de medii sunt CT-ul și RMN-ul.
Care este diferența?
Atât CT-ul, cât ș RMN-ul sunt utilizate pentru a scana corpul și a obține imagini detaliate ale oaselor sau ale țesuturilor și a organelor interne. Prin intermediul acestora pot fi observate fracturi osoase, modificări în structura organelor, cum ar fi tumorile, sau leziunile de la nivelul încheieturilor.
Numele de CT vine de la computer tomograf. În timpul acestei proceduri, persoana stă într-un scanner, care utilizează raze X pentru a scana corpul, imaginile fiind ulterior trimise unui computer.
RMN-ul, adică imagistica prin rezonanță magnetică, folosește unde radio și un câmp magnetic pentru a reproduce pe ecranul computerului imagini detaliate din interiorul unei secțiuni mai restrânse a corpului. Corpul uman este compus din molecule de apă, care sunt formate din atomi de oxigen și hidrogen. În centrul fiecărui atom de hidrogen se află mici particule, numite protoni. Aceștia acționează ca mici magneți și care sunt aliniați în aceeași direcție. În timpul unui RMN, undele radio trimise modifică această ordine. După ce aparatul RMN nu mai emite unde radio, protonii se reașază, imaginile acestora fiind captate de un transmițător și afișate pe ecran. Imaginile obținute au rezoluție înaltă și pot identifica modificări de ordinul milimetrilor și submilimetrilor, fără a fi utilizate radiații.
Când este recomandat un RMN?
Cu ajutorul unui RMN poate fi analizată orice regiune din corp, acesta având aplicabilitate în oncologie, reumatologie, cardiologie, reumatologie, ortopedie, recuperare medicală. Procedura nu este dureroasă. Uneori, pentru a crește gradul de precizie a imaginilor, medicul trimițător poate solicita RMN cu substanță de contrast, aceasta evidențiind zonele afectate. Printre cel mai frecvent analizate zone ale corpului, și unde un RMN poate oferi imagini esențiale pentru diagnosticare, stadializare sau monitorizarea unei afecțiuni, se numără:
- Sânii;
- Creierul;
- Ficatul;
- Inima;
- Vasele de sânge;
- Articulațiile mâinilor și a picioarelor.
Cu ajutorul imaginilor pot fi diagnosticate precum:
- Anevrisme ale vaselor de sânge;
- AVC;
- Tumori benigne sau maligne;
- Traumatisme craniene în urma unor lovituri;
- Scleroză multiplă;
- Afecțiuni ale coloanei vertebrale;
Scanarea durează între 15 și 90 de minute, în funcție de dimensiunea zonei analizate, precum și de numărul de imagini luate.
Ce beneficii are RMN-ul deschis?
Investigația de tip RMN poate fi greu de suportat de persoanele care suferă de anxietate sau de claustrofobie. În timp ce aparatele clasice au forma unui tub, RMN-ul deschis are marginile laterale libere și este mai spațios. Astfel, senzația de spațiu închis este mult diminuată, ceea ce duce la scăderea senzației de anxietate pe parcursul întregii proceduri, aceasta având și o durată mai redusă. RMN-ul deschis este recomandat și persoanelor supraponderale sau cele cu probleme de mobilitate, care vor beneficia de un confort sporit în timpul procedurii, precum și copiilor. Deoarece zgomotul produs de RMN poate crește senzația de anxietate, pe parcursul procedurii pacientul va purta căști speciale, pentru a-l diminua. Totodată el este monitorizat în permanență de personalul medical din camera de control, cu care poate comunica în orice moment.
Acest articol a fost realizat în colaborare cu clinica parteneră Medima Health.
Înapoi la blog
